Cine s-ar fi gandit, cine si-ar fi putut imagina ca dupa atata suferinta si atatea dezamagiri , intr-o zi totul se va opri iar tot raul se va transforma in cel mai bun "bine" posibil? Cine s-ar fi gandit ca , lacrimile tristetii vor fi inlocuite de cele ale fericirii si mai ales cine s-ar fi gandit ca acestea pot fi atat de intense?Cine si-ar fi putut inchipui ca poti izbucni in cel mai fericit plans , dintr-un motiv ce inainte iti parea doar "dragut"?
Nu credeam ca este posibil sa tii atat de mult la cineva , sa simti cum corpul iti este parca controlat de o forta asupra careia tu nu ai nicio putere dar pe care o lasi sa isi indeplineasca rolul fara a te impotrivi in vreun fel , pentru ca in mod inconstient , iti convin efectele.
Cum de aceasta forta pe care noi o numim "dragoste" are puterea de a-ti schimba modul de gandire , perceptia asupra vietii , situatia la scoala si in general , starea? Cum de te poate face sa renunti la atat de multe lucruri , doar pentru a fi cu persoana la care tii parca pe zi ce trece mai mult? Cum de te face sa uiti ca exista notiunea de "timp" si cum de iti poate schimba trasaturi despre care tu stiai si credeai ca vor ramane neschimbate pentru totdeauna?
O persoana a intrat in viata mea , despre care la inceput nu stiam nimic dar despre care acum as vrea sa stiu cat mai mult.Cu cat petrec mai mult timp cu el ,cu atat imi dau mai bine seama ce fel de persoana sunt , unde fac bine si unde gresesc.Pentru mine , este ca o oglinda ce imi arata atat partile bune cat si pe cele rele si care in mod involuntar , ma face sa inteleg unde gresesc si ce ar trebui sa imbunatatesc cand vine vorba de propria persoana.Pana acum , asa ceva nu s-a mai intamplat sau cel putin nu la acest nivel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu